Lecții online: Problemele dezvăluite de profesorii și elevii din țară

PRIMEȘTE ACTUALIZĂRILE DIRECT ÎN VIBER SAU TELEGRAM

Sunt statisticile din luna martie prezentate de expertul în educaţie Sergiu Corlat, profesor de informatică, în cadrul unui atelier de discuții organizat de fundația Soros-Moldova,

Potrivit lui Sergiu Corlat, procesul de trecere la educaţia online s-a întâmplat foarte repede, pe neaşteptate, când niciun sistem educaţional nu era pregătit să o facă. Problemele identificate în acest proces ţin de tehnologiile digitale, disponibilitatea de resurse educaţionale în format digital şi de competenţele digitale ale cadrelor didactice.

Pavel Cerbuşca, directorul Liceului Republican „Aristotel”, a prezentat un studiu privind învățarea la distanţă. Cercetarea a cuprins 35 de mii de elevi, 24 de mii de părinți şi 6,5 mii de cadre didactice. 

Cea mai mare îngrijorare, în opinia sa, este că profesorii credeau că au explicat bine lecţiile online, pe când elevii au indicat că nu au înțeles.

Potrivit studiului, pe parcursul unei zile, îndeplinirea sarcinilor putea să dureze 5, 6 şi chiar 7 ore, în afară de timpul petrecut online cu profesorii. Totodată, 80 de procente din profesori şi 65 de procente din elevii chestionaţi au avut nevoie de instrucțiuni speciale pentru a putea participa la procesul de învăţare la distanţă.

Pavel Cerbuşca a concluzionat că învăţământul la distanţă a fost o alternativă pentru sistemul educaţional şi că acesta nu pune accent pe cunoștințe, ci pe dezvoltarea valorilor, trezirea curiozităţii, renunţarea la stilul autoritar al profesorului etc. Pavel Cerbuşca a venit şi cu recomandări pentru îmbunătăţirea procesului de învăţare la distanţă. Acestea țin de sarcini bine concretizate pentru cadrele didactice, întocmirea orarului activităţilor.

Elena Grigoriev, profesoară la Liceul Teoretic din satul Doroţcaia, raionul Dubăsari ,a declarat că, împreună cu colectivul profesoral din sat a întâmpinat dificultăţi la iniţierea procesului de instruire la distanţă, pentru că nu toate cadrele didactice aveau pregătire digitală, iar elevii erau nevoiţi sa instaleze mai multe aplicaţii în telefon pentru a putea menţine comunicarea cu profesorii. Printre problemele întâmpinate, aceasta a menţionat lipsa de tehnică performantă, lipsa abilităţilor digitale în rândul profesorilor, în special printre cei de vârstă pensionară, lipsa contactului cu elevii etc.

Profesoara a spus că asemenea proiecte trebuie continuate, deoarece impune cadrul didactic să improvizeze, să găsească soluţii. De asemenea, acest proces a apropiat părinţii de copii şi a menţinut legătura permanentă profesor-parinţi.

Psihologul Daniela Terzi-Barbăroşie susţine că, din cauza izolării şi a lipsei de comunicare cu semenii, elevii sunt predispuşi spre o stare de stres, iar pe spatele părinţilor este pusă o presiune enormă. Lecţia care trebuie învăţată din această experienţă este că învățământul nu însemnă doar predare-evaluare, ci se construieşte pe curiozitatea nativă a oamenilor şi că acum este perioada potrivită pentru a gândi ce este învăţarea, pornind de la interesul elevilor şi profesionalismul cadrelor didactice.

Sursa

Scroll to Top